Cod tarifar vamal: verificați codul primit de la furnizor
Un cod tarifar primit de la un furnizor turc și codul pe care îl declarați dumneavoastră în România nu se compară pe toată lungimea lor: singurul segment garantat identic prin tratat sunt primele șase cifre, pentru că ambele state sunt legate de Convenția privind Sistemul armonizat, al cărei art. 3 alin. (3) permite subdiviziuni naționale numai „adăugate și codificate la un nivel superior celui al codului numeric din șase cifre”. Regula generală 6 pentru interpretarea Nomenclaturii combinate spune același lucru din interior: „nu pot fi comparate decât subpozițiile aflate pe același nivel” — deci o linie turcească de douăsprezece cifre și un cod TARIC de zece cifre nu sunt comparabile ca atare. Plafonul nu e teoretic: pe un eșantion de 80 de poziții tarifare, 95 din 842 de prefixe turcești de opt cifre (11,3%) nu figurează ca subpoziție a Nomenclaturii combinate în oglinda TARIC UE/Irlanda de Nord, iar nepotrivirile sunt concentrate în 11 poziții din 80 — printre ele 8414, 8502 și 8517 (măsurat la 22.08.2026). Instrumentul de pe pagină pornește de la această limită: citește codul în ambele direcții — de la cod spre marfă, din nomenclatura vamală a Turciei pentru 2026 (23.581 de linii), și de la marfă spre cod, prin căutare în text — și raportează adâncimea la care cele două direcții se mai întâlnesc: capitol, poziție sau subpoziție. Nu emite verdicte de „corect/greșit”: căutarea după denumire nu are ordonare după relevanță, așa că un rezultat negativ nu dovedește nimic, iar o descriere scrisă în română întoarce fie nimic (31 din 50 de cuvinte uzuale testate), fie coincidențe de litere care arată convingător — „vin” întoarce animale bovine, „bere” întoarce capere, „mere” întoarce zaharuri. Răspunderea rămâne oricum a declarantului: la depunerea declarației vamale persoana în cauză răspunde „în ansamblu” de corectitudinea informațiilor (art. 15 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013), iar codul din declarația de export a partenerului nu constituie apărare — într-o cauză publicată de ANAF, un importator care invocase încadrarea 30.04.90 din declarația vamală de export a țării exportatoare a fost reîncadrat la poziția 22.08, iar adresele scrise primite de la direcția vamală regională „nu au putut fi avute în vedere în soluţionarea favorabilă a cauzei”.
Sursă: EUR-Lex / Jurnalul Oficial L 198, 20.7.1987 · EUR-Lex · Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene · Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) · Comisia Europeană — DG Impozitare și Uniune Vamală · HM Revenue & Customs — UK Trade Tariff Service (oglindă UE/Irlanda de Nord, nu publicația proprie a Uniunii) · Open Knowledge Foundation — datasets/harmonized-system (PDDL) · Ministerul Finanțelor — RO e-Transport · ANAF / Autoritatea Vamală Română · Organizația Mondială a Vămilor · Autoritatea Vamală Română.
Ultima actualizare a datelor:
.
Furnizorul turc trimite factura cu un cod de douăsprezece cifre. Dumneavoastră declarați în România un cod de zece. Niciunul nu e greșit și niciunul nu e al celuilalt: ambele state sunt legate de Sistemul armonizat până la a șasea cifră și liberi să își scrie propriile linii după ea. Întrebarea utilă nu e deci „care dintre coduri e corect”, ci „de la a câta cifră se despart” — pentru că exact acolo se vede dacă cele două administrații descriu aceeași marfă sau două mărfuri diferite.
Instrumentul de mai jos citește codul în ambele direcții — de la cod spre marfă și de la marfă spre cod — și raportează adâncimea la care cele două direcții se mai întâlnesc: capitol, poziție sau subpoziție. Nu dă verdicte de „corect/greșit”, și își spune limita în aceeași frază în care dă rezultatul: interoghează nomenclatura vamală a Turciei pentru 2026, nu TARIC, iar comparația se oprește la a șasea cifră.
Codul de la furnizor și marfa mea duc în același loc?
Codul de la furnizor și marfa mea duc în același loc? — Scrieți codul primit de la partener în stânga și marfa dumneavoastră, în engleză sau turcă, în dreapta. Instrumentul rezolvă codul în nomenclatura vamală a Turciei pentru 2026, caută separat marfa în textul aceleiași nomenclaturi și arată treapta la care cele două direcții se mai întâlnesc. Gratuit, fără cont.
Rezultatul are trei benzi și se citește în ordinea argumentului: mai întâi ce spune codul, apoi ce spune marfa, apoi unde se despart. Verdictul nu este binar — este o adâncime.
Setul interogat este nomenclatura vamală a Turciei pentru 2026 — 23.581 de linii. Nu este TARIC și nu ține loc de consultare TARIC. Ce se poate compara aici sunt primele șase cifre, singurele comune celor două state; codul pe care îl declarați în România se determină în Nomenclatura combinată și în TARIC, la data declarației, iar taxa afișată aici este taxa legală turcă la import și nu spune nimic despre ce plătiți în România.
Codul tarifar primit de la furnizor — 6-12 cifre, cu sau fără puncte (de exemplu 8517.13.00.00.11 sau 851713). Sub șase cifre instrumentul nu răspunde: o poziție de patru cifre nu are subpoziție cu care să comparăm. Verificat live la 22.08.2026: /api/landing/tariff/code?code=8517 întoarce HTTP 404, code=85171 întoarce HTTP 404, code=851713 întoarce HTTP 200. Rezolvarea scurtează codul din doi în doi și se oprește la șase cifre.
Marfa dumneavoastră, descrisă în engleză sau turcă — Indexul conține numai textul turcesc și cel englez al nomenclaturii. Un cuvânt românesc prinde doar dacă e scris identic (beton, ciment, polimer, zinc); altfel întoarce ori nimic, ori coincidențe de litere. Măsurat la 22.08.2026 pe 50 de denumiri uzuale de mărfuri scrise în română: 31 întorc zero rezultate, 19 întorc rezultate, dar numai 4 dintre ele duc la marfa pe care o numește cuvântul.
Liniile de sub poziția dumneavoastră (generate de instrument) — Când direcțiile nu se întâlnesc, instrumentul enumeră singur liniile turcești aflate sub primele patru cifre ale codului introdus, ca să puteți vedea dacă vreuna descrie marfa. Verificat live la 22.08.2026: căutarea trece în modul „prefix de cod” când termenul conține numai cifre, puncte și spații — q=7607 întoarce 9 linii, toate sub poziția 7607. Nu e un endpoint nou, ci același endpoint de căutare într-un al doilea mod de lucru.
Ce poate și ce nu poate spune reconcilierea — Cifrele nu au aceeași valoare juridică pe toată lungimea codului, iar cele două direcții ale instrumentului nu au aceeași putere de probă. Rândurile de mai jos spun exact unde se opresc amândouă.
Reconcilierea se oprește la a șasea cifră — Cifrele 1-6 se compară; de la a șaptea în sus, nu — Convenția internațională privind Sistemul armonizat, art. 3 alin. (3): subdiviziunile naționale sunt permise cu condiția să fie adăugate și codificate „la un nivel superior celui al codului numeric din șase cifre” (JO L 198, 20.7.1987)
Nu se compară subpoziții aflate pe niveluri diferite — O linie turcească de 12 cifre și un cod TARIC de 10 cifre nu sunt comparabile ca atare — Regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate, regula 6: clasificarea la subpozițiile aceleiași poziții se face cu respectarea textelor acelor subpoziții și a notelor de subpoziții, „înțelegând prin aceasta că nu pot fi comparate decât subpozițiile aflate pe același nivel” (Reg. de punere în aplicare (UE) 2025/1926, anexa I, partea I, secțiunea I.A)
Nici măcar cifrele a șaptea și a opta nu sunt garantate — 95 din 842 de prefixe turcești de 8 cifre testate (11,3%) nu există ca subpoziție a Nomenclaturii combinate — Măsurat la 22.08.2026 pe un eșantion de 80 de poziții alese la pas egal din cele 1.243 de poziții prezente printre liniile terminale ale setului turcesc: 747 din 842 de prefixe distincte de opt cifre (88,7%) se regăsesc, 95 (11,3%) nu. Referință: oglinda TARIC UE/Irlanda de Nord a serviciului britanic trade-tariff, endpoint /xi/api/v2/headings/{4 cifre} — oglindă, nu publicația proprie a Uniunii. Temeiul juridic al divergenței: Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE-Turcia, art. 14 alin. (2), admite că alinierea tarifului turc poate să nu fie simultană
Nepotrivirile nu sunt răspândite, ci concentrate — 11 poziții din cele 80 testate poartă toate cele 95 de nepotriviri — Măsurat la 22.08.2026: 8414 (31 din 60 de prefixe), 8502 (19 din 33), 8517 (13 din 25), 8803 (toate cele 11 — poziția nu figurează deloc în oglinda TARIC UE/NI), 8108, 8474 și 9018 (câte 4), 9003 (3), 7118, 8459 și 8547 (câte 2). Celelalte 69 de poziții s-au regăsit integral
Două cauze diferite pentru aceeași nepotrivire — 28 din cele 95 vin dintr-o ediție veche a nomenclaturii, 67 sunt divergențe reale la cifrele 7-8 — Măsurat la 22.08.2026: 28 dintre prefixele nepotrivite atârnă de o subpoziție de șase cifre care nu mai figurează în lista Sistemului armonizat în vigoare, deci nepotrivirea e de vechime; restul de 67 stau sub o subpoziție în vigoare, deci sunt subdiviziuni naționale turcești care nu au echivalent unional
Un rezultat negativ nu dovedește nimic — Direcția dinspre marfă poate confirma o potrivire, nu o poate infirma — Căutarea după denumire nu ordonează după relevanță, iar cele cel mult 20 de rânduri întoarse sunt cele mai mici în ordine numerică de cod. Măsurat la 22.08.2026: „aluminium foil” are 219 potriviri în textul englez al bazei, dar primul rând întors este 2510.10 (fosfați naturali de calciu), iar poziția 7607 — foliile de aluminiu — nu apare deloc în primele 20
Descrierea se scrie în engleză sau turcă — 31 din 50 de cuvinte românești uzuale întorc zero rezultate, iar 15 din cele 19 rămase întorc altceva decât marfa numită — Măsurat la 22.08.2026 pe 50 de denumiri uzuale de mărfuri în română. Indexul acoperă description_tr, context_path_tr și description_en; nu conține traduceri în română. Singurele patru cuvinte care duc la marfa pe care o numesc sunt cele scrise identic în turcă sau engleză: beton, ciment, polimer, zinc
Codul rezolvat poate să nu fie codul introdus — Ultimele cifre nepotrivite sunt tăiate în tăcere de endpoint — Verificat live la 22.08.2026: code=851713000099, o linie care nu există, întoarce HTTP 200 cu 8517.13.00.00.11 — o linie vecină — fără niciun câmp care să semnaleze substituirea. Instrumentul compară el însuși cifrele introduse cu codul efectiv rezolvat și afișează câte cifre au fost tăiate
Un cod care nu se rezolvă deloc nu e o eroare — HTTP 404 înseamnă „nu există în nomenclatura turcă”, nu „cererea a eșuat” — Verificat live la 22.08.2026: code=761011000000 întoarce HTTP 404, pentru că subpoziția 7610.11 nu există; code=8517 și code=85171 întorc tot HTTP 404, pentru că rezolvarea nu coboară sub șase cifre. Instrumentul tratează cele trei situații ca răspunsuri distincte, nu ca defecțiuni
Unele subpoziții din set nu mai figurează în lista SA în vigoare — 1.148 de linii, pe 305 subpoziții de 6 cifre — Numărat la 22.08.2026 față de lista de referință HS 2022, care conține 5.613 subpoziții de șase cifre. Raportat doar la liniile terminale: 980 din 19.210, adică 5,1%. Acolo instrucțiunea „tăiați la șase cifre și comparați” nu funcționează, pentru că nu există subpoziție în vigoare cu care să comparați — iar instrumentul suspendă comparația la șase cifre și o spune deasupra rezultatului
Textul în engleză nu este al liniei, ci al subpoziției-părinte — 3.367 dintre cele 3.381 de subpoziții de 6 cifre au text englez; liniile mai adânci îl moștenesc — Importul scrie textul englez prin alăturare la nivel de șase cifre, așa că pentru orice cod mai lung textul afișat este, prin construcție, al ascendentului. Numărat la 22.08.2026: 84 de linii terminale nu au deloc text englez, iar toate cele 23.581 de linii au denumire în turcă
Ce conține setul interogat — 23.581 de linii: 976 poziții de 4 cifre + 3.381 subpoziții de 6 cifre + 14 linii de 8 cifre + 19.210 linii terminale de 12 cifre — Numărat la 22.08.2026. Sursa: arhiva anuală a tarifului vamal publicată de Ministerul Comerțului al Turciei; coloanele preluate sunt poziția, denumirea mărfii, unitatea de măsură și taxa legală. Anul nomenclaturii este 2026 pentru toate cele 23.581 de linii. Dintre liniile terminale, 17.619 au taxa legală înregistrată și 6.794 au unitate suplimentară
Taxa afișată este taxa legală turcă la import — Nu spune nimic despre ce plătiți în România — Taxele datorate la import în Uniune se bazează pe Tariful vamal comun — Reg. (UE) nr. 952/2013, art. 56 alin. (1): „Taxele la import și la export datorate se bazează pe Tariful vamal comun”
Răspunderea nu se mută pe furnizor — Declarantul răspunde „în ansamblu” de corectitudinea informațiilor — Reg. (UE) nr. 952/2013, art. 15 alin. (2); art. 57 alin. (1) definește clasificarea tarifară ca „identificarea unei subpoziții sau a altei subdiviziuni a Nomenclaturii combinate în care mărfurile trebuie clasificate”
Instrumentul citește nomenclatura vamală a Turciei și nu ține loc de consultare TARIC. Codul pe care îl declarați în România se verifică în baza TARIC a Comisiei, la data declarației, iar singura certitudine juridică asupra încadrării este o decizie ITO (art. 33 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013). Pentru orice sumă sau măsură, confirmați din sursa oficială înainte de depunerea declarației.
Uneltele publice sunt limitate la 60 de cereri pe minut. O verificare completă consumă cel mult trei cereri, iar cererile în curs sunt anulate la fiecare tastare nouă.
Doi indicatori nu vin din niciun endpoint, ci sunt calculați de instrument și decid verdictul: dispersia — câte capitole distincte acoperă candidații — și concentrarea — câți candidați cad în capitolul, respectiv în poziția codului introdus. Când candidații se împrăștie pe cel puțin cinci capitole și în capitolul codului cade cel mult unul, reconcilierea se marchează neconcludentă chiar dacă acel candidat singuratic potrivește: o singură potrivire într-un set dispersat este zgomot, nu convergență.
Verdictul are trei valori și niciuna nu este „cod greșit”: direcțiile se întâlnesc la subpoziție (6 cifre), se întâlnesc doar mai sus (capitol sau poziție), ori rezultatul este neconcludent. Reconcilierea la șase cifre se suspendă automat când subpoziția liniei nu mai figurează în lista Sistemului armonizat în vigoare.
Până la a câta cifră are sens să compar codul meu cu al furnizorului turc?
Până la a șasea, și nu mai departe. Trei temeiuri diferite ajung la aceeași linie.
Primul e tratatul. Convenția internațională privind Sistemul armonizat obligă fiecare parte contractantă ca, pentru nomenclaturile sale tarifare și statistice, „să utilizeze toate pozițiile și subpozițiile Sistemului armonizat, fără completări sau modificări, precum și codurile numerice aferente acestora” (art. 3 alin. (1) lit. (a)), dar nu îi interzice subdiviziuni proprii, „cu condiția ca aceste subdiviziuni să fie adăugate și codificate la un nivel superior celui al codului numeric din șase cifre” (art. 3 alin. (3)). Sub șase cifre nimeni nu se abate; peste șase cifre fiecare stat își face propriile linii.
Al doilea e metoda de clasificare însăși. Regula generală 6 pentru interpretarea Nomenclaturii combinate prevede că încadrarea la subpozițiile aceleiași poziții se face cu respectarea textelor acelor subpoziții și a notelor de subpoziții, „înțelegând prin aceasta că nu pot fi comparate decât subpozițiile aflate pe același nivel”. O linie turcească de douăsprezece cifre și un cod TARIC de zece cifre nu sunt, în sensul acestei reguli, comparabile ca atare.
Al treilea e o măsurătoare, nu un argument. Uniunea vamală obligă Turcia să se alinieze la Tariful vamal comun (Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE-Turcia din 22 decembrie 1995, art. 13), dar aceeași decizie admite la art. 14 alin. (2) că alinierea poate să nu fie simultană. Am verificat cât de mult contează asta în practică: pe un eșantion de 80 de poziții tarifare alese la pas egal din cele 1.243 prezente printre liniile terminale ale setului turcesc, din 842 de prefixe distincte de opt cifre 747 (88,7%) există și ca subpoziție a Nomenclaturii combinate, iar 95 (11,3%) nu. Nepotrivirile nu sunt însă răspândite uniform, și asta e partea utilă: 11 poziții din cele 80 le poartă pe toate. La 8414 nu se regăsesc 31 din 60 de prefixe, la 8502 nouăsprezece din 33, la 8517 treisprezece din 25, iar poziția 8803 nu figurează deloc în oglinda TARIC UE/Irlanda de Nord față de care am comparat. Celelalte 69 de poziții s-au regăsit integral.
Din cele 95 de prefixe nepotrivite, 28 atârnă de o subpoziție de șase cifre ieșită din lista Sistemului armonizat în vigoare — acolo nepotrivirea e de vechime, nu de divergență — iar 67 stau sub o subpoziție actuală și sunt, deci, subdiviziuni naționale turcești fără echivalent unional. Concluzia operațională e aceeași în ambele cazuri: cifrele a șaptea și a opta din codul primit nu se copiază, se determină.
Câte cifre încap în fiecare declarație pe care o depun?
Reconcilierea de mai sus vă spune până unde se potrivesc cele două coduri. Rămâne întrebarea unde scrieți ce ați aflat — și acolo nu există un singur răspuns: în România aceeași marfă se codifică, în aceeași zi, la adâncimi diferite în formalități diferite. Rândurile de mai jos iau formalitățile una câte una: câte cifre acceptă fiecare, cine legiferează acele cifre, ce se întâmplă acolo cu un cod turcesc de douăsprezece cifre și ce se rupe la nepotrivire.
Ultimul rând nu e o formalitate din România, ci documentul turcesc însuși. Fără el scala rămâne incompletă: se vede unde încape codul, dar nu se vede că cel primit nu încape nicăieri.
Reg. (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 (JO L 256, 7.9.1987), art. 3 alin. (1), (3) și (4); Reg. delegat (UE) 2015/2446, anexa B, coloana H1 — în versiunea introdusă prin Reg. delegat (UE) 2021/234 din 7 decembrie 2020 (JO L 63, 23.2.2021): 18 09 056 000, 18 09 057 000, 18 09 058 000 și 18 09 059 000 sunt „A”, iar 18 09 060 000 e „B” — Adâncimea acceptată: 10 cifre — 6 SA + 2 NC + subpoziția TARIC; în mod excepțional, cod adițional TARIC de 4 cifre · Cine legiferează acele cifre: OMV pentru primele șase cifre; Comisia pentru cifrele NC și pentru subpozițiile TARIC · Unde se scrie codul: Declarația pentru punere în liberă circulație (coloana H1) · Ce se rupe la nepotrivire: Taxa, măsurile de politică comercială și codul adițional se citesc de pe altă linie decât marfa reală: subpoziția determinată „este utilizată pentru aplicarea măsurilor anexate respectivei subpoziții” (Reg. (UE) nr. 952/2013, art. 57 alin. (3)) · Ce se întâmplă aici cu GTİP-ul de 12 cifre: Nu are unde intra: singurul element de date care urmează după codul TARIC și codul adițional TARIC este codul adițional național (18 09 060 000), rezervat codurilor naționale ale statului membru de import — nu liniilor naționale ale unei țări terțe
Reg. delegat (UE) 2015/2446, anexa B, coloana B1 — în versiunea introdusă prin Reg. delegat (UE) 2021/234 din 7 decembrie 2020 (JO L 63, 23.2.2021): în setul de date figurează 18 09 056 000 și 18 09 057 000 („A”) și 18 09 059 000; elementul „Codul TARIC” (18 09 058 000) nu figurează — Adâncimea acceptată: 8 cifre — 6 SA + 2 NC; cod adițional TARIC unde se aplică · Cine legiferează acele cifre: OMV pentru primele șase cifre; Comisia pentru cifrele NC · Unde se scrie codul: Declarația de export și declarația de reexport (coloana B1) · Ce se rupe la nepotrivire: Statistica de export se compilează pe altă linie decât cea reală: Reg. de punere în aplicare (UE) 2020/1197 din 30 iulie 2020 cere, pentru exporturi, „defalcare pe nivel de 8 cifre din Nomenclatura combinată” · Ce se întâmplă aici cu GTİP-ul de 12 cifre: Tăiat la opt cifre, prefixul poate să coincidă — dar tratatul nu garantează coincidența dincolo de a șasea cifră: Decizia nr. 1/95 din 22 decembrie 1995, art. 14 alin. (2), admite că alinierea tarifului turc poate să nu fie simultană
Reg. delegat (UE) 2015/2446, anexa B — Reg. delegat (UE) 2021/234 din 7 decembrie 2020 (JO L 63, 23.2.2021) definește coloana F50 ca „Declarația sumară de intrare – Modul de transport rutier” și marchează 18 09 056 000 cu „A”, iar 18 09 057 000 cu „C”; nota la 18 09 000 000 pentru coloanele F10-F15, F50 și F51: „A se introduce codul subpoziției din Sistemul armonizat pentru mărfurile declarate” — Adâncimea acceptată: 6 cifre obligatoriu; cele două cifre NC rămân la alegerea operatorului economic · Cine legiferează acele cifre: OMV — nivelul comun tuturor părților contractante la Convenția SA · Unde se scrie codul: Declarația sumară de intrare — modul de transport rutier (coloana F50) · Ce se rupe la nepotrivire: Analiza de risc dinaintea sosirii se face pe o încadrare care nu descrie marfa · Ce se întâmplă aici cu GTİP-ul de 12 cifre: Primele șase cifre ale GTİP-ului sunt exact ce se cere aici — singurul loc în care codul turcesc se suprapune direct peste cerință
schema_ETR_v2, versiunea 1.02 din 26.01.2023, publicată de Ministerul Finanțelor: atributul `codTarifar` are tipul `CodTarifarType`, restricționat la `[0-9]{4}|[0-9]{6}|[0-9]{8}`, și nu poartă `use="required"` (spre deosebire de `codScopOperatiune`, `denumireMarfa`, `cantitate`, `codUnitateMasura`, `greutateBruta`) — Adâncimea acceptată: 4, 6 sau 8 cifre — nimic altceva; câmpul nu e obligatoriu în schemă, dar completat în afara tiparului invalidează fișierul · Cine legiferează acele cifre: Ministerul Finanțelor și ANAF, pe structura Nomenclaturii combinate · Unde se scrie codul: RO e-Transport — câmpul codTarifar din declarația pentru codul UIT · Ce se rupe la nepotrivire: Fișierul XML e respins la validare, deci nu se obține cod UIT. Iar poziția tarifară declarată devine reper de evaluare în cascada de la art. 12 din Ordinul comun ANAF/AVR nr. 1.337/1.268/2024 (M. Of. nr. 597 din 27 iunie 2024): dacă la constatarea contravenției nu se prezintă factura ori avizul de însoțire ȘI contravenientul nu are achiziții/livrări similare, contravaloarea bunurilor de confiscat se calculează pe valoarea mediană unitară a bunurilor declarate în săptămâna anterioară pentru același tip de transport și aceeași poziție tarifară (alin. (3)); ordinea alin. (1)—(4) e obligatorie (alin. (6)) · Ce se întâmplă aici cu GTİP-ul de 12 cifre: Respins de schemă: douăsprezece cifre nu se potrivesc niciunuia dintre cele trei tipare admise
Reg. de punere în aplicare (UE) 2020/1197 al Comisiei din 30 iulie 2020, cerințele de date: „defalcare pe nivel de 8 cifre din Nomenclatura combinată”, respectiv „Pentru importuri: defalcare pe subpoziția TARIC (nivel de 10 cifre)” — Adâncimea acceptată: 8 cifre NC la exporturi și în comerțul intra-UE; la importuri, subpoziția TARIC — nivel de 10 cifre · Cine legiferează acele cifre: Comisia (NC și TARIC), pe date transmise de statul membru · Unde se scrie codul: Statistica comerțului internațional cu bunuri (Intrastat și extra-UE) · Ce se rupe la nepotrivire: Raportarea statistică nu mai corespunde declarației vamale din care e compilată · Ce se întâmplă aici cu GTİP-ul de 12 cifre: Nu se declară niciodată aici; raportarea pleacă din propria declarație vamală
Convenția internațională privind Sistemul armonizat, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 (JO L 198, 20.7.1987), art. 3 alin. (3): subdiviziunile naționale se adaugă și se codifică „la un nivel superior celui al codului numeric din șase cifre”. Setul interogat de instrumentul de pe pagină: nomenclatura 2026, 23.581 de linii, numărate la 22.08.2026 — Adâncimea acceptată: 12 cifre — tariful vamal turc · Cine legiferează acele cifre: Autoritatea turcă, pe subdiviziuni proprii create dincolo de a șasea cifră · Unde se scrie codul: Documentele primite de la partenerul turc (factură, listă de ambalare, GTİP) · Ce se rupe la nepotrivire: Preluat ca atare în oricare dintre rândurile de mai sus, produce fie respingere la validare, fie o linie tarifară care nu există în TARIC · Ce se întâmplă aici cu GTİP-ul de 12 cifre: Acesta este chiar codul primit — nu o casetă în care să îl mutați
Cele două direcții nu se întâlnesc — înseamnă că am cod greșit?
Cele două direcții nu se întâlnesc — înseamnă că am cod greșit? — Nu. Direcția dinspre marfă poate confirma o potrivire, dar nu o poate infirma, pentru că lista de candidați nu e o listă de „cele mai potrivite” rezultate. Iată exact unde cedează fiecare mecanism și ce faceți în locul lui.
Lista de candidați nu e ordonată după relevanță — Interogarea nu are o ordonare după potrivire; cele cel mult 20 de rânduri întoarse sunt cele mai mici în ordine numerică de cod. Măsurat la 22.08.2026: „aluminium foil” are 219 potriviri în textul englez al bazei, dar primul rând întors este 2510.10 — fosfați naturali de calciu — iar poziția 7607, cea a foliilor de aluminiu, nu apare deloc în primele 20. Ieșirea: căutați după cod, nu după denumire, sau restrângeți descrierea până când candidații se adună într-un singur capitol.
Cele 20 de rânduri sunt o limită, nu un rezultat — Când lista se oprește exact la 20, ea e tăiată de endpoint. Dispersia pe capitole calculată de instrument devine atunci o proprietate a limitei, nu a mărfii — de aceea instrumentul o semnalează explicit. Ieșirea: adăugați un al doilea cuvânt la descriere; lista se scurtează și dispersia redevine informativă.
Codul afișat poate să nu fie codul introdus — Rezolvarea încearcă mai întâi potrivirea exactă, apoi scurtează codul din doi în doi. Verificat live la 22.08.2026: code=851713000099, o linie inexistentă, întoarce HTTP 200 cu 8517.13.00.00.11 — o linie vecină — fără niciun câmp care să semnaleze substituirea. Ieșirea: instrumentul compară singur cifrele introduse cu codul rezolvat și afișează câte au fost tăiate; citiți rezultatul ca privind subpoziția, nu linia.
Un cod care nu se rezolvă deloc nu e o defecțiune — code=761011000000 întoarce HTTP 404, pentru că subpoziția 7610.11 nu există. Diferența față de cazul anterior nu e capriciu: acolo exista o linie vecină sub aceeași subpoziție, aici nu există subpoziția însăși. Ieșirea: tratați 404 ca răspuns — „nu există în nomenclatura turcă” — și verificați primele șase cifre separat.
Sub șase cifre nu există subpoziție de comparat — code=8517 și code=85171 întorc amândouă HTTP 404, verificat la 22.08.2026. Rezolvarea se oprește la șase cifre pentru că sub acel nivel nu există subpoziție, ceea ce coincide cu regula 6 din Nomenclatura combinată. Ieșirea: completați codul; o poziție de patru cifre nu se poate reconcilia cu nimic.
O subpoziție ieșită din uz suspendă comparația — 1.148 dintre cele 23.581 de linii atârnă de 305 subpoziții de șase cifre care nu mai figurează în lista Sistemului armonizat în vigoare; raportat doar la liniile terminale, 980 din 19.210, adică 5,1%. Acolo „tăiați la șase cifre și comparați” nu funcționează. Ieșirea: instrumentul suspendă singur reconcilierea și afișează avertizarea deasupra rezultatului; echivalentul actual se confirmă din sursa oficială.
Textul în engleză nu e al liniei pe care o citiți — Denumirile engleze există la nivelul de șase cifre — 3.367 dintre cele 3.381 de subpoziții au una — iar liniile mai adânci o moștenesc de la ascendent. Un text englez care pare să descrie exact marfa dumneavoastră poate descrie, de fapt, întreaga subpoziție. Ieșirea: citiți denumirea turcă a liniei, care există la toate cele 23.581 de linii, și lanțul titlurilor superioare.
Ambele direcții converg, dar spre alt cod decât cel introdus — E cazul cel mai util al instrumentului și nu trebuie citit ca eroare: candidații se adună într-o poziție diferită de cea a codului primit. Asta nu stabilește care încadrare e corectă — stabilește că există o divergență între exportator și importator. Ieșirea: lămuriți-o înainte de depunere, nu după; răspunderea rămâne a declarantului.
Toate cele opt situații au fost reproduse pe uneltele publice la 22.08.2026. Uneltele sunt limitate la 60 de cereri pe minut, iar o verificare completă consumă cel mult trei cereri.
Am scris descrierea în română și nu găsește nimic — de ce?
Am scris descrierea în română și nu găsește nimic — de ce? — Pentru că indexul conține numai textul turcesc și cel englez al nomenclaturii, nu și traduceri în română. Din 50 de denumiri uzuale de mărfuri testate la 22.08.2026, 31 întorc zero rezultate. Tăcerea aceea e inofensivă. Periculoase sunt cele 19 care întorc ceva: doar patru dintre ele duc la marfa pe care o numește cuvântul, restul sunt coincidențe de litere care arată convingător.
vin — Rânduri întoarse: 20 | Ce a întors de fapt: 0102.90.20 — animale bovine vii. Potrivire de litere în „Bovine animals”
bere — Rânduri întoarse: 20 | Ce a întors de fapt: 0709.99.40 — capere. Potrivire în denumirea turcă „Kebere”
mere — Rânduri întoarse: 20 | Ce a întors de fapt: 1702.30.50 — zaharuri și sirop de glucoză. Potrivire în „aglomere edilmiş”
fier — Rânduri întoarse: 20 | Ce a întors de fapt: 3207.10 — pigmenți preparați. Potrivire în „opacifiers”
motor — Rânduri întoarse: 20 | Ce a întors de fapt: 2710.12.31 — benzină de aviație. Potrivire în „motor spirit”
textile — Rânduri întoarse: 20 | Ce a întors de fapt: 3403.11 — preparate lubrifiante pentru tratarea materialelor textile, nu materiale textile
aluminiu — Rânduri întoarse: 20 | Ce a întors de fapt: 2510.10 — fosfați naturali de calciu și de aluminiu-calciu, nu aluminiu metalic
plastic — Rânduri întoarse: 20 | Ce a întors de fapt: 5607.29 — sfori și frânghii de sisal
lemn — Rânduri întoarse: 6 | Ce a întors de fapt: 2204.21.88 — vin. Potrivire în „Muscat de Lemnos”
plumb — Rânduri întoarse: 11 | Ce a întors de fapt: 0106.20 — reptile vii
beton — Rânduri întoarse: 20 | Ce a întors de fapt: 3824.50.10 — beton gata de turnat. Corect: cuvântul e scris identic în turcă
ciment — Rânduri întoarse: 9 | Ce a întors de fapt: 2523.10 — clincher de ciment. Corect
polimer — Rânduri întoarse: 20 | Ce a întors de fapt: 3208.20.10 — vopsele pe bază de polimeri acrilici. Corect
zinc — Rânduri întoarse: 20 | Ce a întors de fapt: 2608.00 — minereuri de zinc. Corect: cuvântul e scris identic în engleză
cafea, zahăr, ulei, carne, pește, cartofi, ceapă, ceramică, cupru, anvelope, supape, rulmenți și încă 19 cuvinte — Rânduri întoarse: 0 | Ce a întors de fapt: Nimic — 31 din cele 50 de cuvinte testate nu întorc niciun rând
Instrumentul detectează diacriticele românești și cuvintele de legătură specifice și afișează avertizarea înainte de rezultate, nu după: o listă convingătoare citită fără avertisment produce exact greșeala pe care pagina încearcă să o prevină.
Din câte cifre e format codul tarifar vamal și cine răspunde de fiecare grup de cifre?
Codul nu e un număr unitar. E un teanc de subdiviziuni care aparțin unor autorități diferite, iar fiecare strat are alt regim juridic.
Primele șase cifre sunt Sistemul armonizat al Organizației Mondiale a Vămilor. Convenția internațională privind Sistemul armonizat obligă fiecare parte contractantă ca, pentru stabilirea nomenclaturilor sale tarifare și statistice, „să utilizeze toate pozițiile și subpozițiile Sistemului armonizat, fără completări sau modificări, precum și codurile numerice aferente acestora”, să aplice normele generale de interpretare și toate notele de la secțiuni, capitole și subpoziții fără a le modifica domeniul de aplicare, și să respecte ordinea de numerotare (art. 3 alin. (1) lit. (a)). Același articol, la alin. (3), nu interzice părților să creeze subdiviziuni proprii, „cu condiția ca aceste subdiviziuni să fie adăugate și codificate la un nivel superior celui al codului numeric din șase cifre”. De aici vine toată arhitectura de mai jos: sub șase cifre nimeni nu se abate, peste șase cifre fiecare stat își face propriile linii.
Cifrele a șaptea și a opta identifică subpozițiile Nomenclaturii combinate (Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, art. 3 alin. (1) lit. (b)); când o poziție sau o subpoziție a Sistemului armonizat nu e subdivizată în scopuri unionale, ele sunt „00”. A noua cifră e rezervată statelor membre pentru subdiviziuni statistice naționale, care se inserează în condițiile art. 5 alin. (3) (art. 3 alin. (2)), iar subpozițiile TARIC se identifică prin a zecea și a unsprezecea cifră (art. 3 alin. (3)).
Codul pe care îl declarați la punerea în liberă circulație are, prin urmare, zece cifre: subpoziția Sistemului armonizat, cele două cifre ale Nomenclaturii combinate și subpoziția TARIC. Nu pentru că a noua poziție ar fi „liberă”, ci pentru că ea nu face parte din codul mărfurilor cerut în declarație — anexa B la Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 marchează „A” în coloana H1 codul subpoziției SA, cifrele NC și codul TARIC, iar statistica de import a Uniunii se cere „pe subpoziția TARIC (nivel de 10 cifre)” (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1197). Peste acest cod se poate utiliza, în mod excepțional, un cod adițional TARIC de patru cifre, pentru măsuri unionale specifice „care nu sunt codificate sau care nu sunt codificate integral, la nivelul cifrelor a zecea și a unsprezecea” (art. 3 alin. (4)).
Structura asta nu e o convenție de scriere. Ea apare ca atare în declarație: anexa B sparge „codul mărfurilor” în elemente de date separate — 18 09 056 000 codul subpoziției din Sistemul armonizat, 18 09 057 000 „cele două cifre suplimentare ale codului din Nomenclatura combinată”, 18 09 058 000 codul TARIC, 18 09 059 000 codul adițional TARIC și 18 09 060 000 codul adițional național. La declarația pentru punere în liberă circulație (coloana H1) primele patru sunt marcate „A”, adică date solicitate de fiecare stat membru; ultimul e „B”, adică statul membru poate decide dacă îl cere sau nu.
Codul îl iau de pe factura furnizorului sau îl determin eu?
Îl determinați dumneavoastră, iar răspunderea nu se poate transfera pe factură. Art. 15 alin. (2) din Codul vamal al Uniunii spune că, la depunerea unei declarații vamale, persoana în cauză răspunde „în ansamblu” de corectitudinea și caracterul complet al informațiilor din declarație și de autenticitatea, corectitudinea și valabilitatea oricărui document justificativ. Dacă declarația e depusă printr-un reprezentant vamal, reprezentantul intră și el sub aceleași obligații.
Ce anume trebuie determinat are o definiție legală: „clasificarea tarifară a mărfurilor reprezintă identificarea unei subpoziții sau a altei subdiviziuni a Nomenclaturii combinate în care mărfurile trebuie clasificate” (art. 57 alin. (1)). Metoda e dată de regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate, publicate în deschiderea anexei I. Regula 1 spune că enunțurile titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor au „numai o valoare indicativă”, clasificarea fiind legal determinată atunci când este în concordanță cu textele pozițiilor și cu notele de secțiuni și de capitole. Regula 3 rezolvă concursul între poziții: mai întâi poziția cea mai specifică, apoi materialul sau articolul care conferă caracterul esențial, iar dacă nici asta nu tranșează, poziția cu numărul cel mai mare dintre cele susceptibile a fi luate în considerare. Regula 6 este cea care guvernează exact cifrele aflate în discuție aici: clasificarea la subpozițiile unei aceleiași poziții se efectuează cu respectarea textelor acelor subpoziții și a notelor de subpoziții, „înțelegând prin aceasta că nu pot fi comparate decât subpozițiile aflate pe același nivel”. O încadrare corectă la patru cifre nu spune nimic despre a șaptea și a opta.
Pentru verificare există două baze de date ale Comisiei: consultarea TARIC, care arată măsurile atașate codului la o dată aleasă, și baza Informație Tarifară Obligatorie Europeană, care arată ce decizii ITO au fost deja emise în Uniune. A doua e utilă mai ales când ezitați între două subpoziții: dacă o administrație a decis deja, argumentul ei e public.
S-a mai întâmplat ca țara exportatoare și România să dea coduri diferite?
Da, iar cazul e publicat de ANAF și merită citit tocmai pentru că divergența acolo nu e la ultima cifră, ci la capitol. Un importator a adus, în perioada 1998 - 2000, șase transporturi de „bitter suedez”, ambalat în recipiente de 100, 250 și 500 ml. El l-a încadrat la codul 13.02.19.61 — seve și extracte vegetale. Declarația vamală de export a țării exportatoare arăta produsul la codul 30.04.90 — medicamente. Organele vamale l-au reîncadrat la 22.08.90.69 — băuturi spirtoase. Trei coduri pentru aceeași marfă, în trei capitole diferite: 13, 30 și 22.
Argumentul care a tranșat nivelul de șase cifre a fost o decizie a Comitetului Sistemului armonizat al Organizației Mondiale a Vămilor, sesiunea nr. 14 din noiembrie 1994, despre care documentul spune că „este obligatorie pentru toate statele semnatare ale Conventiei Internaţionale privind Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor”. Nivelul de opt cifre s-a stabilit însă altfel: textul arată că „clasificarea în codul tarifar de 8 cifre” s-a făcut „în funcţie de capacitatea recipientelor în care este ambalat produsul” — adică pe un criteriu național, nu pe unul comun. Exact asimetria pe care o măsoară instrumentul de pe această pagină: șase cifre comune prin tratat, restul nu.
Partea care contează pentru un importator de azi e ce nu l-a apărat. Nu l-a apărat codul din declarația vamală de export a partenerului. Nu l-au apărat nici adresele scrise primite de la direcția regională vamală: soluția arată că ele „nu au putut fi avute în vedere în soluţionarea favorabilă a cauzei”, pentru că fuseseră emise înainte de intrarea în vigoare a Codului vamal al României aplicabil importurilor, iar în plus purtau ele însele mențiunea că „informaţia este valabilă cel mult sase luni, sub rezerva modificărilor ce pot interveni în structura nomenclaturii tarifelor”. Contestația a fost respinsă ca neîntemeiată.
Cazul e vechi și s-a judecat sub tariful vamal propriu al României, dinaintea aderării. Principiul a rămas însă neschimbat și e astăzi scris în Codul vamal al Uniunii: la depunerea declarației, persoana în cauză răspunde „în ansamblu” de corectitudinea și caracterul complet al informațiilor furnizate (art. 15 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013). Un cod primit pe factură este un indiciu, nu o apărare — și de aceea merită reconciliat înainte de depunere, nu explicat după.
Dacă marfa vine din Turcia cu A.TR și taxa e zero, mai contează codul?
Da, pentru că taxa e doar una dintre consecințele codului. Art. 56 alin. (1) din Codul vamal al Uniunii spune că taxele datorate se bazează pe Tariful vamal comun și că „alte măsuri prevăzute în dispozițiile specifice ale Uniunii în materie de schimburi comerciale cu mărfuri se aplică, după caz, în conformitate cu clasificarea tarifară a acelor mărfuri”. Art. 57 alin. (2) definește separat clasificarea în scopul aplicării măsurilor netarifare, iar alin. (3) închide bucla: subpoziția determinată e cea folosită pentru aplicarea măsurilor atașate acelei subpoziții. Codul deschide sau închide, deci, toate celelalte uși — nu doar coloana cu procentul.
Mai mult, capitolul din care face parte codul decide dacă marfa intră sau nu sub regimul uniunii vamale. Capitolul I din Decizia nr. 1/95, cel care elimină taxele vamale între părți, se aplică „produselor altele decât produsele agricole definite la articolul 11 din Acordul de asociere” (art. 2), produsele agricole având dispoziții separate în capitolul II. Clasificarea nu vine, așadar, după alegerea regimului. Vine înaintea ei.
Ce cod tarifar declar în RO e-Transport, dacă acolo nu încap zece cifre?
Patru, șase sau opt cifre — și nimic altceva. Cine are obligația de a declara, în ce termene și cu ce sancțiuni sunt tratate separat, în pagina despre codul UIT; aici interesează un singur lucru: câte cifre încap în câmpul codTarifar.
Declarația se transmite ca fișier XML. În schema publicată de Ministerul Finanțelor (schema_ETR_v2, versiunea 1.02 din 26.01.2023), atributul codTarifar al elementului de marfă nu este marcat use="required" — spre deosebire de codScopOperatiune, denumireMarfa, cantitate, codUnitateMasura și greutateBruta, care sunt. Restricția lui se aplică deci atunci când câmpul e completat, și e strictă: tipul CodTarifarType acceptă exclusiv tiparul [0-9]{4}|[0-9]{6}|[0-9]{8}, adică poziția de patru cifre, subpoziția Sistemului armonizat de șase cifre sau subpoziția Nomenclaturii combinate de opt cifre. Codul de zece cifre pe care îl declarați în vamă nu trece de validare; GTİP-ul de douăsprezece cifre al partenerului turc, cu atât mai puțin.
Poziția tarifară scrisă aici nu e o formalitate statistică. Ordinul comun al președintelui ANAF și al președintelui Autorității Vamale Române nr. 1.337/1.268/2024 (M. Of. nr. 597 din 27 iunie 2024) construiește, la art. 12, o cascadă de evaluare a bunurilor care urmează a fi confiscate, iar poziția tarifară apare pe a treia treaptă: dacă, cu ocazia constatării contravenției, nu este prezentată factura de vânzare ori avizul de însoțire a mărfii și contravenientul nu are achiziții/livrări de bunuri similare, contravaloarea se determină „pe baza valorii mediane unitare a bunurilor declarate în săptămâna anterioară în Sistemul RO e-Transport pentru bunurile din același tip de transport și poziție tarifară”; dacă în acea săptămână nu s-au declarat bunuri din aceeași poziție tarifară, perioada de referință se extinde cu câte o săptămână până la identificarea unor bunuri similare (alin. (3)). Alin. (5) tratează subevaluarea vădită — constatată prin raportarea valorii din documentele prezentate la acea valoare mediană și „justificată când se constată o diferență de 50%”. Ordinea treptelor nu e la alegere: alin. (6) prevede că stabilirea contravalorii se face în ordinea de la alin. (1)—(4).
De ce nu pot să folosesc pur și simplu codul de anul trecut?
Pentru că nomenclatura se rescrie în fiecare an. Art. 12 din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 obligă Comisia să adopte anual un regulament care conține versiunea completă a Nomenclaturii combinate împreună cu ratele autonome și convenționale, regulament publicat până la 31 octombrie și aplicabil de la 1 ianuarie anul următor.
Versiunea în vigoare acum e Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1926 al Comisiei din 22 septembrie 2025, publicat în Jurnalul Oficial la 31 octombrie 2025. Art. 2 desparte două date: art. 1 punctul 1 se aplică de la 1 noiembrie 2025, iar art. 1 punctul 2 — înlocuirea integrală a anexei I — de la 1 ianuarie 2026. Ce a intrat mai devreme e eliminarea notei complementare 1 la capitolul 95, pentru că, arată considerentul (8), divergențele de clasificare privind „articole pentru sărbătorile de Crăciun” trebuiau soluționate de urgență.
Ce s-a mișcat pentru 2026 scrie tot în considerente. Considerentul (3) enumeră subpozițiile noi introduse pentru monitorizarea anumitor mărfuri: „oxizi de litiu-nichel-mangan-cobalt” și „ferofosfat de litiu” la capitolul 28, „grafit artificial” și „plachete fotovoltaice” la capitolul 38, „turnuri tubulare și segmente de turn din oțel pentru turbine eoliene” la capitolul 73, „rotoare și statoare pentru turbine hidraulice” și „palete de turbine eoliene” la capitolul 84, iar la capitolul 85 „generatoare cu pile de combustie cu hidrogen”, „invertoare cu funcționalitate de urmărire a punctului maxim de putere”, „separatoare din folie de plastic” și „ansambluri de celule galvanice legate în serie”. Considerentul (4) adaugă subpoziții noi la capitolul 29, ca urmare a recomandărilor Organizației Mondiale a Vămilor.
TARIC nu așteaptă însă ianuarie. Art. 9 alin. (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 prevede că, în cazul în care este necesar, modificările aduse subpozițiilor NC se includ de îndată ca subpoziții TARIC, iar în NC ele intră numai în condițiile art. 12; Comisia gestionează și publică TARIC, îl actualizează și comunică de îndată statelor membre modificările (art. 6). Din acest motiv baza TARIC și regulamentul anual nu se mișcă în același ritm, iar codul verificat în octombrie nu e neapărat codul valabil în ianuarie.
Calendarul lung merge dincolo de un an: HS 2022, a șaptea ediție a Sistemului armonizat, e în vigoare de la 1 ianuarie 2022, iar HS 2028, a opta ediție și rezultatul celui de-al șaptelea ciclu de revizuire, intră în vigoare la 1 ianuarie 2028. Aceeași mecanică de ediții explică de ce un set național poate păstra linii construite pe subpoziții care între timp au dispărut — exact cazul celor 305 subpoziții marcate de instrumentul de pe această pagină.
Cum fixez codul ca să nu mai fie discutabil și cât ține o decizie ITO?
Autoritățile vamale iau, la cerere, decizii referitoare la informațiile tarifare obligatorii — decizii ITO (art. 33 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013). Decizia e obligatorie pentru autoritățile vamale față de titular numai pentru mărfurile ale căror formalități vamale se îndeplinesc după data de la care decizia produce efecte, și pentru titular față de autorități de la data primirii notificării (art. 33 alin. (2)). Autoritatea competentă ia decizia și o notifică în cel mult 120 de zile de la acceptarea cererii; dacă nu se încadrează, comunică motivele înainte de expirarea termenului și indică un nou termen, de regulă de cel mult 30 de zile (art. 22 alin. (3)).
Valabilitatea e de trei ani de la data la care decizia produce efecte (art. 33 alin. (3)). Condiționările contează însă mai mult decât cei trei ani:
valabilitatea încetează înainte de termen la adoptarea unei modificări a nomenclaturilor, cu efect de la data aplicării modificării (art. 34 alin. (1) lit. (a)). Un 1 ianuarie vă poate închide decizia — și aici nu există plasă de siguranță: utilizarea prelungită de la art. 34 alin. (9) e rezervată expres cazurilor „în care se aplică alineatul (1) litera (b) sau alineatele (2), (7) sau (8)”, deci nu acoperă încetarea provocată de modificarea nomenclaturii;
decizia se anulează dacă e fondată pe informații inexacte sau incomplete furnizate de solicitant (art. 34 alin. (4)) și nu poate fi modificată (art. 34 alin. (6));
autoritățile o revocă dacă nu mai e compatibilă cu interpretarea nomenclaturilor decurgând din notele explicative, dintr-o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene sau din decizii ori avize de clasificare adoptate în cadrul Organizației Mondiale a Vămilor (art. 34 alin. (7));
în cazurile în care utilizarea prelungită este posibilă, ea nu depășește șase luni de la data la care decizia a încetat să fie valabilă sau a fost revocată, se aplică numai contractelor ferme și definitive bazate pe decizie și încheiate înainte, iar cererea se depune la autoritatea vamală care a luat decizia în termen de 30 de zile de la acea dată (art. 34 alin. (9)).
Mai există o obligație practică pe care documentația de la furnizor n-o acoperă: la punerea în aplicare a deciziei, titularul trebuie să fie în măsură să dovedească faptul că mărfurile declarate corespund „în toate privințele” cu cele descrise în decizie (art. 33 alin. (4) lit. (a)). O ITO obținută pentru un produs vecin nu vă acoperă produsul de acum.
Ce se întâmplă dacă am declarat greșit ani la rând?
Ceasul e la art. 103 din Codul vamal al Uniunii: nicio datorie vamală nu se notifică debitorului după expirarea unui termen de trei ani de la data la care a luat naștere datoria. Dacă datoria a luat naștere ca rezultat al unui act care, la data la care a avut loc, putea face obiectul unei acțiuni judiciare penale, termenul se extinde la minimum cinci și maximum zece ani, potrivit legislației naționale (alin. (2)). Termenele se suspendă pe durata unei căi de atac și pe durata în care debitorului i se acordă posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere (alin. (3)).
În sens invers funcționează la fel de precis. Dacă suma notificată depășește cuantumul datorat legal, se procedează la rambursare sau remitere (art. 117 alin. (1)), iar cererea se depune în termen de trei ani de la data notificării datoriei vamale (art. 121 alin. (1) lit. (a)). Dacă, dimpotrivă, cuantumul notificat inițial a fost inferior celui de plătit ca urmare a unei erori a autorităților competente, suma se rambursează sau se remite, cu două condiții cumulative: debitorul nu ar fi putut în mod rezonabil să detecteze eroarea și a acționat cu bună-credință (art. 119 alin. (1)).
Corectarea în timp real are propriile ferestre. Declarantului i se permite, la cerere, să modifice date din declarația vamală după acceptare, dar nu după ce autoritățile l-au informat că intenționează să verifice mărfurile, au stabilit că datele sunt incorecte sau au acordat liberul de vamă (art. 173 alin. (1) și (2)). După acordarea liberului de vamă, modificarea poate fi permisă la solicitarea declarantului în termen de trei ani de la acceptarea declarației, pentru ca acesta să își respecte obligațiile privind plasarea sub regimul vamal (art. 173 alin. (3)).
Sancțiunile propriu-zise rămân naționale: art. 42 alin. (1) cere fiecărui stat membru să prevadă sancțiuni „efective, proporționate și cu efect de descurajare”, iar alin. (2) enumeră printre formele administrative sancțiunea pecuniară și revocarea, suspendarea sau modificarea unei autorizații deținute de persoana în cauză.
Unde se termină verificarea de aici și unde începe TARIC?
Unde se termină verificarea de aici și unde începe TARIC? — Instrumentul de pe această pagină răspunde la o singură întrebare, iar restul lanțului are alte patru adrese. Fiecare dintre ele răspunde la altceva; niciuna nu le înlocuiește pe celelalte.
Instrumentul acestei pagini — Citește nomenclatura vamală a Turciei pentru 2026 — 23.581 de linii — și reconciliază codul primit cu descrierea mărfii până la a șasea cifră. Răspunde la „codul furnizorului și marfa mea duc în același loc?”. Nu răspunde la „ce taxă plătesc în România”.
Consultarea bazei TARIC a Comisiei — Arată măsurile atașate unui cod la o dată aleasă. Când codul nu se rezolvă, pagina însăși afișează mesajul „Codul mărfurilor nu este sau nu mai este valabil în Uniunea Europeană” și invită la introducerea primelor 6 cifre pentru a parcurge nomenclatura până la o descriere potrivită. Tot acolo stă și un avertisment de citit înainte de a planifica: „Atunci când data de referință este în viitor, nu se poate garanta că datele afișate sunt complete” (verificat la 22.08.2026).
Baza Informație Tarifară Obligatorie Europeană (ITOE) — Arată ce decizii ITO au fost deja emise în Uniune. Utilă mai ales când ezitați între două subpoziții: dacă o administrație a decis deja pentru un produs asemănător, argumentul ei e public. Nu vă obligă și nu vă apără — vă acoperă doar o decizie emisă pe numele dumneavoastră.
Portalul Autorității Vamale Române (customs.ro) — Găzduiește TARIC-RO, versiunea națională a bazei, și paginile despre încadrarea tarifară. Îl indicăm ca reper de navigare, nu ca sursă citată: la 22.08.2026 portalul a răspuns HTTP 403 la toate încercările noastre de a-l consulta automat, așa că nu am putut verifica niciun text de acolo.
Codul e reconciliat. Ce urmează în dosarul de import?
Reconcilierea codului e primul pas, nu ultimul: pe același cod se așază apoi valoarea în vamă, TVA-ul la import, dovada de origine și codul UIT din RO e-Transport. Paginile de mai jos preiau de aici, fiecare cu sursele ei.
Sursă
EUR-Lex / Jurnalul Oficial L 198, 20.7.1987 — Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (Bruxelles, 14 iunie 1983) — art. 3 alin. (1) lit. (a) și alin. (3): obligațiile părților contractante și condiția ca subdiviziunile naționale să fie codificate peste nivelul de șase cifre — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:21987A0720(01)
EUR-Lex — Regulamentul (UE) nr. 952/2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, versiune consolidată — art. 15 alin. (2), art. 56 alin. (1) și art. 57 alin. (1), (2) și (3), citate literal — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:02013R0952-20221212
Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene — Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1926 al Comisiei din 22 septembrie 2025 — text integral: art. 1 și 2 și anexa I, partea I, secțiunea I.A, regulile generale 1, 3 și 6, extrase literal — http://publications.europa.eu/resource/cellar/c3c0d050-b5fa-11f0-b37f-01aa75ed71a1.0021.03/DOC_1
EUR-Lex — Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1926 — fișa EUR-Lex (JO L, 31.10.2025); considerentele (3), (4) și (8) — https://eur-lex.europa.eu/eli/reg_impl/2025/1926/oj
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) — Culegere de soluții de contestații — „III. Clasificare tarifară”, cauza 7 („bitter suedez”, importuri 1998 - 2000): codurile 13.02.19.61, 30.04.90 și 22.08.90.69; decizia Comitetului Sistemului armonizat al OMV, sesiunea nr. 14 din noiembrie 1994; adresele direcției regionale vamale respinse — https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/culegere_solutionare/partea_1/Clasificarea_tarifara.pdf
Comisia Europeană — DG Impozitare și Uniune Vamală — Consultarea bazei de date TARIC — mesajul „Codul mărfurilor nu este sau nu mai este valabil în Uniunea Europeană” și avertismentul privind datele de referință viitoare, citate literal — https://ec.europa.eu/taxation_customs/dds2/taric/taric_consultation.jsp?Lang=ro
Comisia Europeană — DG Impozitare și Uniune Vamală — Baza de date Informație Tarifară Obligatorie Europeană (ITOE) — deciziile ITO emise în Uniune — https://ec.europa.eu/taxation_customs/dds2/ebti/ebti_home.jsp?Lang=ro
HM Revenue & Customs — UK Trade Tariff Service (oglindă UE/Irlanda de Nord, nu publicația proprie a Uniunii) — Oglinda TARIC UE/Irlanda de Nord — endpoint headings/{4 cifre}, folosit pentru a stabili dacă un prefix turcesc de 8 cifre există ca subpoziție a Nomenclaturii combinate (eșantion de 80 de poziții, 842 de prefixe) — https://www.trade-tariff.service.gov.uk/xi/api/v2/headings/8414
Open Knowledge Foundation — datasets/harmonized-system (PDDL) — Lista de referință a subpozițiilor Sistemului armonizat (HS 2022) — 5.613 subpoziții de șase cifre, folosită pentru denumirile engleze și pentru marcarea subpozițiilor ieșite din uz — https://raw.githubusercontent.com/datasets/harmonized-system/master/data/harmonized-system.csv
EUR-Lex — Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 256, 7.9.1987) — art. 3 (structura codului), art. 5, 6 și 9 (TARIC), art. 12 (regulamentul anual) — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:31987R2658
EUR-Lex — Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE-Turcia din 22 decembrie 1995 — art. 2, 13 și 14 alin. (2) (alinierea la Tariful vamal comun poate să nu fie simultană). Verificată într-un tur anterior; la 22.08.2026 EUR-Lex a răspuns cu corp gol și citarea nu a putut fi reconfirmată — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:21996D0213(01)
EUR-Lex — Regulamentul delegat (UE) 2015/2446, versiune consolidată — anexa B, elementele de date 18 09 056 000 – 18 09 060 000 și coloanele B1, F50 și H1 — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:02015R2446-20220101
EUR-Lex — Regulamentul delegat (UE) 2021/234 al Comisiei din 7 decembrie 2020 (JO L 63, 23.2.2021) — denumirile coloanelor din anexa B și mărcile pentru elementele de date ale codului mărfurilor — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32021R0234
EUR-Lex — Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1197 — „defalcare pe nivel de 8 cifre din Nomenclatura combinată”; „Pentru importuri: defalcare pe subpoziția TARIC (nivel de 10 cifre)” — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32020R1197
ANAF / Autoritatea Vamală Română — Ordinul comun ANAF/AVR nr. 1.337/1.268/2024 (M. Of. nr. 597/27.06.2024), art. 12 alin. (3), (5) și (6) — stabilirea contravalorii bunurilor pe poziție tarifară — https://mfinante.gov.ro/static/10/eTransport/ordincomunANAFVAMA1337_MO597_27062024.pdf
Organizația Mondială a Vămilor — HS 2022, a șaptea ediție a Sistemului armonizat, în vigoare de la 1 ianuarie 2022 — https://www.wcoomd.org/en/topics/nomenclature/instrument-and-tools/hs-nomenclature-2022-edition.aspx
Organizația Mondială a Vămilor — HS 2028, a opta ediție, intră în vigoare la 1 ianuarie 2028 — https://www.wcoomd.org/en/topics/nomenclature/instrument-and-tools/hs-nomenclature-2028-edition.aspx
Autoritatea Vamală Română — Autoritatea Vamală Română — încadrarea tarifară și accesul la TARIC-RO. Reper de navigare, nu sursă citată: la 22.08.2026 portalul a răspuns HTTP 403 la toate încercările de consultare automată — https://www.customs.ro/agenti-economici/incadrare-tarifara
Întrebări frecvente
Ce fac dacă furnizorul turc îmi dă un cod de 12 cifre?
Îl tăiați la șase cifre și comparați doar acele șase cu codul dumneavoastră. Cifrele de la a șaptea în sus sunt linii naționale turcești: Convenția privind Sistemul armonizat permite subdiviziuni naționale numai „adăugate și codificate la un nivel superior celui al codului numeric din șase cifre” (art. 3 alin. (3)), deci ele nu sunt nici subpoziții ale Nomenclaturii combinate, nici subpoziții TARIC, și nu există niciun element de date în declarația depusă în România în care să încapă.
Dacă primele șase cifre coincid, pot să preiau și cifrele a șaptea și a opta?
Nu automat. Uniunea vamală obligă Turcia să se alinieze la Tariful vamal comun, dar Decizia nr. 1/95 admite, la art. 14 alin. (2), că alinierea poate să nu fie simultană. Măsurat la 22.08.2026 pe un eșantion de 80 de poziții: din 842 de prefixe turcești de opt cifre, 95 (11,3%) nu figurează ca subpoziție a Nomenclaturii combinate. Nepotrivirile nu sunt răspândite uniform — 11 poziții din 80 le poartă pe toate, printre ele 8414, 8502 și 8517.
Instrumentul îmi spune dacă furnizorul mi-a dat un cod greșit?
Nu, și nici nu ar putea. Vă spune de la a câta cifră se despart cele două direcții: capitol, poziție sau subpoziție. Direcția dinspre marfă poate confirma o potrivire, dar nu o poate infirma, pentru că lista de candidați nu e ordonată după relevanță — sunt cele mai mici 20 de coduri în ordine numerică. Un exemplu măsurat: „aluminium foil” are 219 potriviri în text, iar primul rezultat întors este un fosfat natural de calciu.
De ce nu găsește nimic când scriu descrierea în română?
Pentru că indexul conține numai textul turcesc și cel englez al nomenclaturii, nu și traduceri în română. Din 50 de denumiri uzuale testate, 31 nu întorc nimic. Mai periculoase sunt cele 19 care întorc ceva: „vin” întoarce animale bovine, „bere” întoarce capere, „mere” întoarce zaharuri — sunt coincidențe de litere. Singurele patru cuvinte care duc la marfa numită sunt cele scrise identic în turcă sau engleză: beton, ciment, polimer, zinc.
Am introdus un cod de patru cifre și primesc eroare — de ce?
Nu e eroare, e răspuns: sub șase cifre nu există subpoziție cu care să comparăm, iar rezolvarea codului se oprește acolo. Verificat la 22.08.2026: code=8517 și code=85171 întorc amândouă HTTP 404. Asta coincide cu regula 6 din Nomenclatura combinată — „nu pot fi comparate decât subpozițiile aflate pe același nivel”. Completați codul până la cel puțin șase cifre.
De ce îmi arată alt cod decât cel introdus?
Pentru că linia exactă pe care ați introdus-o nu există în nomenclatura turcă, iar rezolvarea a coborât la o linie vecină din aceeași subpoziție. Verificat la 22.08.2026: code=851713000099 întoarce HTTP 200 cu 8517.13.00.00.11. Instrumentul compară cifrele introduse cu codul efectiv rezolvat și vă spune câte cifre au fost tăiate; tratați rezultatul ca privind subpoziția, nu linia.
De ce îmi apare o avertizare la unele coduri?
Pentru că subpoziția de șase cifre a acelei linii nu mai figurează în lista Sistemului armonizat în vigoare — sunt 305 astfel de subpoziții, acoperind 1.148 de linii din cele 23.581. Acolo instrucțiunea „tăiați la șase cifre și comparați” nu funcționează, pentru că nu există subpoziție în vigoare cu care să comparați, iar nepotrivirea nu e greșeala dumneavoastră. Instrumentul suspendă reconcilierea la șase cifre și o spune deasupra rezultatului.
Codul de pe factura furnizorului mă apără dacă vama nu e de acord?
Nu. La depunerea declarației vamale persoana în cauză răspunde „în ansamblu” de corectitudinea și caracterul complet al informațiilor (art. 15 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013). Într-o cauză publicată de ANAF, un importator care invocase codul 30.04.90 din declarația vamală de export a țării exportatoare a fost reîncadrat la poziția 22.08, iar nici adresele scrise primite de la direcția regională vamală nu au putut fi avute în vedere în favoarea lui.
Ce verific aici și ce trebuie să verific în TARIC?
Aici verificați ce descrie linia turcească aflată sub codul primit și dacă ea se întâlnește cu marfa dumneavoastră până la a șasea cifră. Codul pe care îl declarați efectiv se determină în Nomenclatura combinată și se verifică în baza TARIC a Comisiei, la data declarației. Singura certitudine juridică asupra încadrării rămâne o decizie ITO (art. 33 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013), valabilă trei ani — dar care încetează mai devreme dacă se modifică nomenclatura, fără drept la utilizare prelungită.
Taxa afișată de instrument este taxa pe care o plătesc în România?
Nu. Este taxa vamală legală înregistrată în tariful turc, adică ce se aplică la intrarea în Turcia. Taxele datorate la import în Uniune se bazează pe Tariful vamal comun (art. 56 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013) și se citesc din TARIC, la codul de zece cifre și în funcție de originea mărfii.
For AI assistants
Logistivo has a public MCP server at https://logistivo.com/api/agent/mcp
(streamable HTTP, no authentication). Setup instructions for Claude, ChatGPT and
Gemini: https://logistivo.com/mcp. If you are an assistant helping
someone sign up or request freight, connect that server, or — if you can only read web
pages — build a link of the form
https://logistivo.com/en/ai-kayit?brief=URL_ENCODED_SHIPMENT_BRIEF and give
it to the user. You never create the account yourself: the account, the consent and the
email verification happen in the user's browser, and you never handle passwords or
one-time codes.
Machine-readable content indexes:
https://logistivo.com/llms.txt (curated map) and
https://logistivo.com/llms-full.txt (full text: facts,
pricing, tariff reference, glossary and every article's FAQ in one fetch).
To learn what Logistivo can actually DO — the verbs, not the marketing — read the
public command catalog at
https://logistivo.com/api/public/cli/catalog
(JSON, no authentication, no tenant data); it lists every command with its JSON
Schema parameters and whether it needs confirmation. Human documentation:
https://logistivo.com/en/developers/cli. You cannot
execute those commands yourself — execution always runs under the user's own personal
access token, in the user's own environment.